Mostenirea si iesirea din indiviziune

0
138

Conform Codului Civil mostenirea se defineste ca modul de transmitere al patrimoniului care a apartinut unei persoane fizice care a decedat, uneia sau mai multor persoane in viata, aflate sau nu in raport de rudenie. Putem vorbi de mostenire testamentara si mostenire legala.

Mostenirea testamentara

Mosternirea testamentara presupune existenta unui document, testamentul, intocmit de defunct, in acord cu prevederile legale. Prin intermediul acestui document, persoana decedata a stabilit deja modul in care vor fi impartite bunurile si valorile, dupa decesul acesteia. In acest caz, se poate ca o singura persoana sa mosteneasca intreaga avere, chiar daca in mod legal, exista mai multi mostenitori care ar avea dreptul sa mosteneasca. Testamentul se deschide in fata unui notar si se respecta intocmai cuprinsul si clauzele acestuia. Se pot intampla cazuri in care mostenitorii sa nu aiba acces imediat la partea lor de mostenire, pana cand nu se indeplinesc termenii si conditiile impuse prin testament de catre defunct.

Mostenire legala

Mostenirea legala are loc atunci cand nu exista un testament si patrimoniul persoanei decedate se imparte tinand cont de cotele succesorale acceptate de lege. Mai putem vorbi de mostenire legala atunci cand exista un testament, insa in acest document sa nu fie acoperite toate bunurile si valorile persoanei decedate. Ceea ce nu este cuprins in testament se va imparti intre mostenitorii legali in conformitate cu cotele succesorale in vigoare. De asemenea, se va apela la mostenire legala in momentul in care se constata, ca testamentul este pierdut sau nu este valabil, nefiind incheiat in conformitate legala.

Starea de indiviziune

Dupa ce persoana a decedat se considera deschisa mostenirea. Mostenitorii legali, fie ca mostenesc prin testament, fie prin mostenire legala sunt chemati sa mosteneasca, ceea ce inseamna ca este nevoie din partea acestora sa accepte sau sa renunte la mostenire.

Conform Codului Civil, mostenitorii au termen 1 an pentru a-si exprima pozitia in ceea ce priveste mostenirea, daca o accepta sau nu. Acceptarea mostenirii poate sa fie realizata in mod expres, printr-un act sau in mod tacit, acceptand calitatea de coproprietari a diferitelor bunuri mostenite.

Pe de alta parte, renuntarea la mostenire nu poate sa fie tacita. Aceasta trebuie sa fie realizata in mod expres, printr-un act de renuntare la notar, care sa se incadreze termenului de 1 an de la decesul persoanei pe care o mosteneste sau alte termene prevazute si acceptate de lege.

Atunci cand exista mai multi mostenitori este nevoie de realizarea unui partaj. In momentul deschiderii mostenirii, toti mostenitorii legali se afla in stare de indiviziune. Ceea ce inseamna ca fiecare este coproprietar al bunurilor care urmeaza sa fie impartite conform cotelor succesorale in acord cu ordinea in care se vine la mostenire.

Iesirea din indiviziune presupune incetarea proprietatii comune a unor bunuri, fiecarei persoane implicate fiindu-i atribuita o parte concreta si determinata in mod legal. Iesirea din indiviziune se poate realiza prin partaj bazat pe conventia partilor sau partaj pe cale judecatoreasca.

“Daca toti mostenitorii sunt prezenti si au capacitate de exercitiu deplina, partajul se poate realiza prin buna invoiala, in forma si prin actul pe care partile le convin. Daca printre bunurile succesorale se afla imobile, conventia de partaj trebuie incheiata in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute”, art. 1.144, Codul Civil.

Daca nu exista intelegere intre mostenitori sau nu se poate ajunge la un acord privind impartirea bunurilor atunci se va recurge la calea judecatoreasca, partajul fiind realizat in conformitate cu hotararea judecatoreasca emisa de instanta competenta.

Ai o intrebare? Apeleaza la un avocat online.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here