Initial cunoscuta sub forma Legea invatamantului nr. 84/1995 a fost abrogata in 8 februarie 2011, fiind inlocuita de Legea educatiei nationale nr. 1 din 5 ianuarie 2011.
Legea invatamantul ofera cadrul legal de exercitare a dreptului fundamental la invatatura, sub autoritatea statului roman. In prezenta lege sunt incluse detalii si norme legate de structuri, functii, organizare si functionare la nivel de sistem national de invatamant, de stat sau privat.
Educatia este vazuta ca o metoda de formare a infrastructurii mentale a societatii romanesti, in acord cu principiile care deriva din apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana. Se urmareste care prin dezvoltarea prin educatie a individualitatii si personalitatii autonome sa se ajunga la dezvoltarea spiritului antreprenorial si la implicarea activa in ceea ce priveste piata muncii. Invatamantul si educatia sunt privite ca prioritare in Romania.
Statul roman asigura drepturi egale de acces la orice tip de nivel de formare, de la invatamantul preuniversitar la cel superior, fara niciun tip de discriminare. Drepturile la educatie sunt valabile si in cazul cetatenilor care apartine altor state membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si Confederatiei Elvetiene.
Principiile educatiei si invatamantului in Romania
Acestea sunt principiile pe care se bazeaza derularea activitatilor de educatie si formare profesionala in Romania, in cadrul invatamantului preuniversitar si superior:
- Principiul echitatii vorbeste de accesul pe care il are orice cetatean roman la invatare, fara discriminare de niciun tip;
- Principiul calitatii prin care invatamantul se inscrie la standardele de referinta nationala si internationale pentru asigurarea celui mai bun cadru de invatare pentru cetateanul roman;
- Principiul relevantei prin adaptare continua la modul in care se dezvolta contextul social-economic la nivel national;
- Principiul eficientei in vederea obtinerii de rezultate deosebite in cadrul educatiei si formarii profesionale;
- Principiul descentralizarii vorbeste de puterea de decizie a celor implicati direct in invatamant si educatie;
- Principiul raspunderii publice care presupune raspunderea la nivel public a unitatilor si institutiilor de invatamant;
- Principiul garantarii identitatii culturale a cetatenilor romani;
- Principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii nationale;
- Principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor care fac parte din categoriile de minoritati nationale, prin faptul ca se urmareste permiterea dezvoltarii si exprimarii identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase;
- Principiul asigurarii egalitatii de sanse;
- Principiul autonomiei universitare;
- Principiul libertatii academice;
- Principiul transparentei in orice forma de invatamant preuniversitar si superior, in ceea ce priveste deciziile si rezultatele;
- Principiul libertatii de gandire in ceea ce priveste diferite tipuri de ideologii, dogme si doctrine;
- Principiul incluziunii sociale;
- Principiul prin care se pune accent pe beneficiarii la educatie si formare profesionala;
- Principiul participarii si responsabilitatii parintilor;
- Principiul prin care se promoveaza sanatatea prin intermediul educatiei, prin practicarea de sporturi si prin intermediul orelor de educatie fizica;
- Principiul organizarii invatamantului confesional in mod specific;
- Principiul luarii de decizii in acord cu forme de dialog si consultare;
- Principiul prin care se respecta dreptul la opinie al elevului/studentului in cadrul formei de invatamant in care este inscris.
Scopul educatiei si formarii profesionale
Prin accesul la educatie si formare profesionala se urmareste dezvoltarea personala, in acord cu principiile si dorintele fiecarei persoane, in decursul implinirii unor obiective de ordin profesional. Prin educatie se asigura integrarea sociala si participarea cetatenilor in societate, concretizate prin ocuparea unui loc de munca, in vederea functionarii si evoluarii economiei nationale. Educatia este cea care sta la baza formarii in mod integru si moral al conceptiilor asupra vietii, stimulandu-se dorinta de participare la valorificarea culturii nationale si a dialogurilor interculturale. Se realizeaza la nivel national o educatie bazata pe deminitate si respectarea drepturilor, indiferent de categoria sociala din care face parte fiecare cetatean inscris in cadrul invatamantului preuniversitar si superior.
Recunoasterea studiilor
Conform legii educatiei nationale se recunosc la nivel national numai diplomele care au fost obtinute in acord cu legislatia in vigoare. Modul de emitere al actelor de studii si normele legale care reglementeaza acest lucru sunt stabilite prin ordinele ministrului educatiei si cercetarii.
Finantarea educatiei nationale
Educatia nationala se finanteaza anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale, fara sa se depaseasca pragul de 6% din produsul intern brut. In vederea finantarii este acceptata utilizarea de venituri proprii autonome. Activitatea de cercetare stiintifica este finantata anuala de la bugetul de stat, fara sa se depaseasca pragul de 1% din produsul intern brut.
Se doreste ca prin legea educatiei nationale sa se promoveze principiile care stau la baza finantarii invatamantului. Se pune accentul pe transparenta alocarii fondurilor si pe modul de distribuire in baza echitatii. Se urmareste acordarea de resurse si fonduri in acord cu obiectivele si necesitatile urgente pentru a asigura un invatamant de calitate. Se tine cont de comportamentul predictibil al mecanismelor financiare si de eficienta cu care se utilizeaza resursele in vederea finantarii educatiei.
„Statul asigura finantarea de baza pentru anteprescolarii, prescolarii si elevii din invatamantul de stat, pentru anteprescolarii si prescolarii din invatamantul particular si cel confesional, acreditate, precum si pentru elevii din invatamantul general obligatoriu particular si cel confesional, acreditate”, art. 9, Legea 1/2011.
Conform Legii educatiei nationale invatamantul de stat este gratuit la nivel national, existand taxe pentru alte tipuri de activitati, cursuri, cicluri si forme de invatamant. In fiecare an se stabileste costul alocat fiecarui elev in invatamantul preuniversitar, general obligatoriu, liceal, particular si confesional. Alocatia bugetara care revine fiecarui elev este transferata la unitatea de invatamant unde fiecare este inscris.
Finantarea invatamantului se poate face si prin alte moduri, de catre operatori economici, persoane fizice si juridice, ceea ce poate sa insemne sponsorizari, credite de studii, burse si donatii.
Acordarea de burse si premii
Conform legii invatamantului se acorda din bugetul de stat burse sociale elevilor si studentilor care provin din familii defavorizate sau din medii institutionalizate. Sunt sustinuti de catre stat elevii care trebuie sa se deplaseze pe distante lungi pentru a putea ajunge la unitatea de invatamant, prin decontarea cheltuielilor de transport sau asigurarea de cazare si masa, in mod gratuit in cadrul internatelor scolare.
„Elevii si cursantii straini din invatamantul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale. Elevii etnici romani cu domiciliul stabil in strainatate beneficiaza de burse, potrivit prevederilor prezentei legi”, art. 82, Legea 1/2011.
Se acorda de asemenea, premii, burse si alte tipuri de stimulente elevilor si studentilor care obtine rezultate deosebite la concursuri scolare, activitati culturale si sportive si care dau dovada de performante exceptionale in cadrul ciclului de invatamant in care sunt inscrisi.
„Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor persoanelor cu cerinte educationale speciale. Invatamantul special si special integrat sunt parte componenta a sistemului national de invatamant preuniversitar”, art. 12, Legea 1/2011.
Invatamantul preuniversitar
In Romania, invatamantul obligatoriu este compus din invatamantul primar, gimnazial si primii 2 ani din invatamantul secundar superior. Invatamantul secundar superior si grupa mare din invatamantul secundar prescolar sunt obligatorii de la finalul lui 2020, iar in anii ce urmeaza, pana in 2030, ar trebuie sa devina obligatorii, la anumite intervale de timp, grupa mare si grupa mica din invatamantul prescolar.
„In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii profesionale prin sistemul national de invatamant, invatamantul liceal de stat este generalizat si gratuit.In vederea asigurarii accesului la invatamantul general obligatoriu prevazut la alin. (1), unitatile de invatamant preuniversitar au obligatia de a inscrie persoanele care nu detin un cod numeric personal”, art. 16, Legea 1/2011.
Religia in scoli
Religia este disciplina scolara in invatamantul primar, gimnazial, liceal si profesional. Elevii au dreptul constitutional de participare la ora de religie in acord cu confesiunea din care fac parte. Se poate ca elevul major sau parintele elevului minor sa inainteze cerere pentru participarea/neparticiparea la ora de religie. „Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheiate intre Ministerul Educatiei si Cercetarii si cultele religioase recunoscute oficial de stat”, art. 18, Legea 1/2011.
Forma de organizare invatamantul preuniversitar
In cadrul invatamantului preuniversitar exista doua forme de organizare, invatamantul cu frecventa si invatamantul cu frecventa redusa. Invatamantul obligatoriu este cel de tip cu frecventa. Se poate ca invatamantul fara frecventa sa intre la categoria de invatamant obligatoriu daca elevii au cu peste 3 ani varsta clasei. „Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau nedeplasabili din motive medicale se poate organiza invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile de asistenta medicala”, art. 25, Legea 1/2011.
Programul „Scoala dupa scoala”
Programul „Scoala dupa scoala” presupune posibilitatea de extindere a activitatilor cu elevii, dupa terminarea programului normal de scoala sau inainte de orele de curs. Acest program este disponibil numai pentru unitatile de invatamant care dispun de infrastructura necesara si de personalul care poate sa deruleze astfel de activitati in folosul elevilor.
„Pentru elevii pana in clasa a IV-a inclusiv, parintii, reprezentantii legali sau, dupa caz, persoana care a fost desemnata de parinte pentru intretinerea unui copil, pe perioada absentei parintilor, pot opta pentru obtinerea tichetelor pentru educatie pe suport electronic in vederea achitarii cheltuielilor din programul derulat in sistem public sau privat de tipul ”Scoala dupa scoala”, art. 58, Legea 1/2011. Incepand cu semestrul II al anului scolar 2020-2021 se implementeaza programul „Scoala dupa scoala” in format pilot, in ciclul primar si gimnazial.
Aveti o intrebare? Apelati la ajutorul unui avocat online.
