Legea concurentei nr. 21/1996 are in vedere stabilirea preturilor si tarifelor serviciilor, in baza cererii si ofertei. In cazul in care vorbim de activitati si servicii in care se impune monopolul natural, preturile si tarifele se stabilesc in acord cu normele reglementate de Ministerul Finantelor Publice.
Exista de asemenea, activitati unde se exclude concurenta, fie prin monopol, fie prin alte legi, in cazul carora doar hotararile de Guvern pot sa impuna un control al preturilor. Legea concurentei este pusa in aplicare de catre Consiliul Concurentei, recunoscuta la nivel national drept autoritate autonoma. In cele ce urmeaza ne vom referi la practicile anticoncurentiale si cum reglementeaza legea aceste raporturi.
Exista cateva tipuri de intelegeri care pot avea loc intre intreprinderi, asociatii si alte organizatii, care pot duce la influentarea sau impiedicarea aplicarii reglementarile din legea concurentei. Se interzic prin lege intelegerile prin care se stabileste pretul de cumpararea sau de vanzare, se controleaza modul in care se desfasoara productia, investitiile si alte astfel de aspecte, care impart pietele, care duc la crearea de conditii inegale in ceea ce priveste serviciile cu prestatie echivalenta sau care influenteaza intr-un mod sau altul incheierea de contracte de acceptare a unor prestatii suplimentare, care fac parte din specificul contractului.
In urmatoarele situatii nu se considere incalcarea legi concurentei:
- Atunci cand cota de piata cumulata de partile care au incheiat intelegere este mai mica de 10%;
- Atunci cand intelegerea se incheie intre intreprinderi concurente;
- Cota de piata a fiecarei parti este mai mica de 15%, iar partile nu sunt intreprinderi concurente;
- Daca nu se poate stabili concurenta sau neconcurenta intre parti, se aplica regula de 10%;
Practici abuzive
Se interzice prin lege ca intreprinderile care profita de pe urma atingerii unei pozitii dominante pe piata sa influenteze intr-un mod sau altul principiile de baza ale concurentei, in avantajul propriu. Practicile abuzive in acest sens pot fi reprezentate de:
- Stabilirea in mod abuziv a preturilor de vanzare si/sau cumparare;
- Limitari ale productiei si comercializarii;
- Impunerea de conditii inegale in ceea ce priveste serviciile cu prestatie echivalenta;
- Influntarea intr-un mod sau altul a incheierii de contracte de acceptare a unor prestatii suplimentare.
„Atunci cand pe o piata relevanta concurenta este restransa de efectul cumulativ al unor intelegeri de vanzare de bunuri sau de servicii incheiate cu diferiti furnizori sau distribuitori, pragurile prevazute la alin. (1) sunt reduse la 5%, atat pentru intelegerile incheiate intre concurenti, cat si pentru cele incheiate intre neconcurenti”, art. 7, Legea concurentei nr. 21/1996.
Actiuni neconcurentiale ale institutiilor administratiei publice
Conform legii concurentei, institutiile administratiei publice, cu caracter autoritar nu pot influenta modul de desfasurare al concurentei, prin actiuni precum:
- Constrangerea modului in care se realizeaza comertul la nivel de intreprinderi;
- Aplicarea principiului discriminarii in ceea ce priveste modul de desfasurare al comertului la nivel de intreprinderi.
In situatia in care se incalca prevederile stabolite prin lege, care se aplica in cazul exercitarii autoritatii institutiilor administratiei publice, Consiliul Concurentei „poate introduce actiune in contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucuresti, solicitand instantei, dupa caz, anularea, in tot sau in parte, a actului care a condus la restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei, obligarea autoritatii sau institutiei in cauza sa emita un act administrativ ori sa efectueze o anumita operatiune administrativa”, art 8, Legea concurentei nr. 21/1996.
