In ceea ce priveste Codul Muncii aceasta a suferit cateva modificari prin completarea articolelor sau introducerea unor articole noi, la finalul lui 2020. Principalele schimbari vizeaza articolele care vorbesc despre reglementarea discriminarii la locul de munca si in ce conditii se sanctioneaza orice tip de comportament discriminatoriu.
Alte prevederi modificate sunt cele referitoare la incheierea contractului individual de munca sau la solutionarea conflictelor la locul de munca. O sa prezentam care sunt modificarile aduse Codului Muncii si care sunt articolele nou introduse in acest an.
Discriminarea la locul de munca
Articolul 5 din Codul Muncii care se referea la cadrul legal ce defineste comportamentul discriminatoriu la locul de munca a fost modificat si completat prin Legea nr. 151/2020.
“Orice forma de discriminare directa sau indirecta fata de un salariat discriminare prin asociere, hartuire sau fapta de victimizare, bazata pe criteriul de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare cu HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata, este interzisa”, art. 5, alin. 2, Codul Muncii 2021.
Se defineste termenul de discriminare directa ca fiind actul sau fapta prin care se exclude sau se trateaza preferential in acord cu situatiile prezentate in aliniatul de mai sus, efectul fiind acela de a interzice sau de a impiedica exercitarea drepturilor angajatului din legislatia muncii.
Se defineste termenul de discriminare indirecta ca fiind actiunea sau practicile care in aparent sunt considerate neutre, dar care au ca scop dezavantajarea unui angajat fata de alt angajat, pe baza unui sau mai multor criterii prezentate in aliniatul de mai sus. Exceptie fac cazurile in care actiunea respectiva poate sa fie justificata in mod legitim de catre angajator sau terta persoana.
Se defineste termenul de hartuire ca fiind acel comportament prin care se exercita criteriile din de discriminare prezentate mai devreme, care duce la crearea unui mediu de nesiguranta si de intimidare in cazul persoanei agresate.
Se defineste termenul de discriminare prin asociere ca fiind actul care se exercita asupra unei persoane care nu face parte din categoriile de discriminare se presupune ca, ar fi asociata cu unele persoane care fac parte din respectivele categorii.
Se defineste termentul de victimizare ca fiind reactia la plangeri cu privire la incalcarea tratamentului egal si al nediscriminarii.
“Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restrictia sau preferinta in privinta unui anumit loc de munca in cazul in care, prin natura specifica a activitatii in cauza sau a conditiilor in care activitatea respectiva este realizata, exista anumite cerinte profesionale esentiale si determinante, cu conditia ca scopul sa fie legitim si cerintele proportionale”, art. 5, alin. 9, Codul Muncii 2021.
Incheierea contractului individual de munca
S-au modificat cateva dintre aspectele ce tin de momentul incheierii contractului individual de munca. Astfel ca, in conformitate cu versiunea actualizata a Codului Muncii la negocierea, modificarea sau incheierea contractului individual de munca, partile implicate pot sa fie asistate de catre un consultant specializat in legislatia muncii sau un reprezentat din partea sindicatului unde este membru respectivul. Acelasi lucru este valabil si in momentele in care se mediaza conflicte la locul de munca sau se impune evaluarea unei situatii care a dus la respectivul conflict de munca.
De asemenea, o alta modificare a art. 17 prevede posibilitatea incheierii unui contract de confidentialitate in ceea ce priveste informatii care se furnizeaza inainte de incheierea contractului individual de munca sau in timpul in care acesta este exercitat.
Registrul general de evidenta a salariatilor
Articolul 34 din Codul Muncii vorbeste despre constituire, metodologii si solicitare privind registrul general de evidenta al salariatului, la care s-a adaugat un punct nou prin Legea nr. 213/2020. Acesta prevede modul in care angajatul poate sa-si organizeze activitatea de resurse umane si salarizarea. Acest lucru se poate face prin asumarea atributiilor specifice de catre angajator, prin desemnarea unuia sau mai multor angajati de a se ocupa de activitatile specifice de resurse umane sau prin apelarea la servicii externe specializate in aceste activitate, sub supravegherea unui specialist in legislatia muncii.
Interzicerea concedierii
Articolul 59 care se refera la cazurile in care se interzice prin lege concedierea salariatilor a fost modificat de Legea 151/2020, criteriile fiind urmatoarele “criterii de rasa, cetatenie, etnie, culoare, limba, religie, origine sociala, trasaturi genetice, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, optiune politica, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, apartenenta la o categorie defavorizata”.
Sarbatori legale in care nu se lucreaza si acordarea zilelor libere
Articolul 139 din Codul Muncii a fost modificat si completat prin Legea 153/2019. Astfel ca, s-a adaugat prevederea conform careia, salariatii care fac parte dintr-un cult crestin legal, vor primi zilele libere de Vinerea Mare, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Rusalii la momentul in care acestea se celebreaza in cazul respectivului cult.
“Zilele libere stabilite potrivit alin. (1) pentru persoanele apartinand cultelor religioase legale, altele decat cele crestine, se acorda de catre angajator in alte zile decat zilele de sarbatoare legala stabilite potrivit legii sau de concediu de odihna anual”, Art. 139 (3), Codul Muncii 2021.
O alta adaugire este cea legata de recuperarea zilelor libere suplimentare in cazul celor care au beneficiat de zilele libere mentionate anterior, de Pasti si de Rusalii. Programul de recuperare al zilelor respective va fi stabilit de catre angajator.
In fiecare an, pana la data de 15 ianuarie se stabileste prin hotarare de Guvern care sunt zilele lucratoare care vor fi libere, acordate personalului din sistemul bugetar, precum si zilele in care se recupereaza orele de munca.
Cercetarea disciplinara
Articolul 251 care vorbeste despre cercetarea disciplinare in cazul aplicarii sanctiunilor disciplinare a fost modificat prin Legea 213/2020. Modificarea se refera la efectuarea cercetarii disciplinare care poate sa fie realizata prin: desemnarea unei persoane avizate, stabilirea unei comisii sau apelarea la serviciile unui consultant extern specialist in legislatia muncii.
“In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa, si sa ofere comisiei sau persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un consultant extern specializat in legislatia muncii sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este”, art. 251, alin. 4, Codul Muncii 2021.
Aveti nelamuriri privind aspectele legale cuprinse in Codul Muncii sau va confruntati cu probleme de natura juridica la locul de munca? Apelati la un avocat online!
