Prevederi legale referitoare la timpul de lucru si timpul de odihna

0
3

Conform Codului muncii timpul de odihna se defineste ca fiind perioada specifica in care salariatul presteaza munca, isi indeplineste sarcinile si atributiile conform fisei postului si a contractului individual de munca si/sau legislatiei in vigoare. Timpul de odihna este timpul care revine salariatului in perioada in care nu presteaza munca.

Timpul de Munca

Descopera care sunt reglementarile cuprinse in Codul Muncii cu privire la timpul efectiv de munca, cum se imparte acesta si cum se calculeaza orele lucrate pe saptamana sau pe ture.

Durata timpului de munca

Timpul de munca cu norma intreaga este de 8 ore pe zi, 40 de ore pe saptamana. Daca vorbim de angajati cu varsta pana in 18 ani, atunci timpul de munca este redus la 6 ore pe zi, 30 de ore pe saptamana. Conform Codului Muncii, repartizarea timpului de munca se face de regula in 8 ore in 5 zile, cu doua zile de timp de odihna, dar aceasta repartizare nu este obligatorie si poate sa varieze in functie de specificul muncii prestate si de angajator.

Nu se vor depasi 48 de ore de lucru pe saptamana, “prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana”, art. 114, Codul Muncii.

Se poate stabili intre angajator si salariat ca timpul de munca sa fie mai mic sau mai mare de 8 ore, in cazul in care se ajunge la un timp de munca de 12 ore pe zi, angajatorul este obligat sa asigure timp de odihna de 24 de ore. Programul de lucru poate sa sufere modificari pe parcursul activitatii de munca, doar daca salariatul isi da acordul sau daca chiar el este cel cale solicita aceste schimbari. “Pentru salariatii mobili si salariatii care desfasoara munca la domiciliu, angajatorul tine evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat in conditiile stabilite cu salariatii prin acord scris, in functie de activitatea specifica desfasurata de catre acestia”, art. 119, Codul Muncii.

Munca pe timp de noapte

Timpul pentru munca de noapte este cuprins intre orele 22:00 si 6:00. Intra in aceasta categorie salariatii care muncesc pe timp de noapte cel putin 3 ore din timpul de lucu sau care efectueaza munca de noapte in proportie de 30% din timpul lunar de munca. Exista anumite beneficii la care au acces salariatii care lucreaza de noapte – acestia pot sa aiba un program de lucru cu o ora in minus fata de cat ar fi o zi normala de munca sau sa primeasca un spor de munca de noapte in valoare de 25% din salariul de baza, daca lucreaza cel putin 3 ore de noapte din totalul orelor de lucru.

Cei care lucreaza pe timp de noapte trebuie sa fie supusi unui examen medical inainte de a incepe activitatea si apoi, in mod periodic. Acest examen medical este gratuit. Nu au voie sa lucreze pe timp de noapte minorii, femeile insarcinate si mamele care alapteaza.

“Salariatii care desfasoara munca de noapte si au probleme de sanatate recunoscute ca avand legatura cu aceasta vor fi trecuti la o munca de zi pentru care sunt apti”, art. 127, Codul Muncii.

Norma de munca

Conform Codului Muncii norma de munca este definita precum cantitatea de munca efectuata in vederea realizarii operatiunilor sau lucrarilor de catre persoanele care au calificari corespunzatoate, in conditii tehnologice si de munca bine determinate. Norma de munca este un termen general care cuprinde tot ce tine de timpul de munca productiv, timpul pentru intreruperi impuse de procesul tehnologic, timpul alocat pauzelor din timpul programului. “Norma de munca se exprima, in functie de caracteristicile procesului de productie sau de alte activitati ce se normeaza, sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfera de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei activitati”, art. 130, Codul Muncii.

Norma de munca este un concept care este gestionat de catre angajator, in acord cu legislatia muncii, in cazul in care exista prevederi in acest sens, in caz contrar, angajatorul va tine cont de sfatul sindicatului sau al reprezentantilor salariatilor.

Timpul de Odihna

Descopera care sunt reglementarile cuprinse in Codul Muncii cu privire la timpul de odihna, ce inseamna repausul saptamanal si in ce situatii se ofera compensatii.

Perioade de repaus si munca in schimburi

Prin repaus se intelege acel timp liber, care nu este timp de munca. Fiecare salariat, indiferent de natura activitatii si de domeniul in care lucreaza si care are un program de lucru de peste 6 ore, are drept legal la pauza de masa si alte pauze. Aceste pauze sunt stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern.

Persoanele care lucreaza si care inca nu au implinit 18 ani au dreptul la o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care presteaza munca mai mult de 4 ore si jumatate pe zi. De regula, pauzele nu sunt incluse in durata normala a timpului de munca, desi pot sa existe si exceptii. Fiecare salariat are dreptul la repaus intre doua zile de munca, de cel putin 12 ore si de cel putin 8 ore daca este vorba de prestarea muncii in schimburi.

La ce se refera mai exact munca in schimburi? Conform Codului Muncii, munca in schimburi este un tip de organizare a programului de munca, in care salariatii vin sa munceasca unul dupa altul, pentru acelasi post, in functie de un anumit interval orar. Programul muncii in schimburi poate sa fie continuu sau discontinuu, tinandu-se seama de ceea ce s-a stabilit de comun acord cu angajatorul prin contractul individual de munca cu privire la timpul in care salariatul presteaza munca.

Repaus saptamanal

De regula repausul saptamanal se refera la cele doua zile de weekend, sambata si duminica. Insa, se poate ca repausul saptamanal sa se refere la alte zile din saptamana, pentru ca munca sa fie desfasurata in conditii normale sau din alte motive acceptate de lege. In acest caz, salariatul are dreptul la un spor la salariu. Timpul alocat pentru zilele de repaus saptamanal este specificat in contractul colectiv de munca si in regulamentul intern. “In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor”, art. 137, Codul Muncii.

Exista cazuri de urgenta in care este nevoie de interventia salariatului pentru salvarea de persoane sau bunuri, executarea de reparatii sau evitarea unor accidente, fiind posibila suspendarea zilelor de repaus. Conform legislatiei muncii acesti salariati au dreptul la compensatii duble pentru munca depusa in timpul in care ar fi fost alocat repausului saptamanal.  

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here