Incetarea contractului se poate efectua de drept, atunci cand intervin o serie de situatii specifice, cum ar fi iesirea la pensie, decesul angajatului sau al angajatorului, expirarea termenului pe care a fost incheiat un contract de munca pe durata determinata, etc.
Concedierea, ca forma de incetare a contractului de munca are loc din intiativa angajatorului, pe o baza de motive care pot sa tina sau nu de persoana salariatului. Prin Codul Muncii sunt reglementate conditiile in care poate avea loc o concediere in termeni legali, fara niciun fel de discriminare sau abuz.
Interzicerea concedierii
Exista o serie de dispozitii si reguli in Codul Muncii care trebuie respectate de catre angajator in momentul in care iau decizia de a concedia pe unul dintre angajati. Nu se vor concedia angajati:
- Pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala;
- Atunci cand isi exercita dreptul la greva si alte drepturi sindicale;
- Pe durata suspendarii activitatii de munca, in timpul carantinei;
- Pe durata incapacitatii temporara de munca;
- Atunci cand se constata ca femeia angajata este insarcinata inainte de a lua decizia de concediere;
- Pe durata concediului de maternitate;
- Pe durata concediului pentru cresterea copilului (pana la 2 ani in mod normal si pana la 3 ani, in cazul problemelor legate de handicap);
- Pe durata ingrijirii copilului bolnav (pana la 7 ani in cazuri normale si pana la 18 ani in cazul problemelor legate de handicap);
- Atunci cand angajatul indeplineste o functie eligibila intr-un sindicat. Exceptie fac cazurile de abatere disciplinare grava;
- Pe durata efecturarii concediului de odihna.
“(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare, a falimentului sau a dizolvarii angajatorului, in conditiile legii”, art. 60, Codul Muncii.
Concediere pe motive subiective si obiective
In cadrul art. 61 din Codul Civil sunt prezentate situatiile specifice care pot considerate cazuri de concedieri din motive subiective. Astfel, angajatorul are dreptul sa concedieze un angajat care s-a abatut in nenumarate randuri si in mod repetat, de la regulile si normele, stipulate in contractul individual de munca sau regulamentul intern al companiei. Acelasi principiu se aplica si in cazul unei abateri extrem de grave.
- Se poate concedia un angajat in momentul in care nu mai este apt pentru munca pe care o presteaza in mod obisnuit. Acest lucru este demonstrat prin expertiza medicala si decizii ale organelor competente.
- In cazul in care angajatul se afla in arest preventiv sau arestat la domiciului, timp de o perioada mai mare de 30 zile, atunci acesta poate fi concediat de catre angajator. Un motiv subiectiv, sustinut de lege, este acela in care angajatul se dovedeste a fi incompatibil din punct de vedere al pregatirii profesionale cu sarcinile de lucru.
- Un motiv obiectiv, independent de persoana angajatului, pentru concediere, este desfiintarea locului de munca, pe o baza bine justificata si serioasa.
Decizia de concediere
In conditiile in care concedierea are loc pe baza motivelor de arest preventiv si incompatibilitate cu locul de munca, angajatorul are obligatie de a emite decizia de concediere intr-un termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei de concediere. “In cazul in care concedierea intervine pentru motivul prevazut la art. 61 lit. a), angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispozitiilor art. 247-252”, art. 62 Codul Civil. Decizia de concediere se va realiza in scris, unde vor fi trecute motivatiile, cazuele, precizari, precum si termenul in care poate fi contestata de catre angajator.
Va stam la dispozitie cu orice tip de problema sau nelamurire legata de concediere.
