Tutela asupra minorului se constituie in diferite situatii specifice, cum ar fi decesul ambilor parinti, decaderea din drepturi parintesti a parintilor, punerea sub interdictie judecatoreasca a parintilor, fie disparuti sau necunoscuti.
Din momentul in care se constata ca minorul nu se afla in ingrijire parinteasca, atunci persoanele apropiate minorului, administratorul edificiul in care locuieste minorul, serviciul de stare civila, la inregistrarea decesului unei persoane, instanta judecatoreasca sau organele administratiei publice locale trebuie sa aduca la cunostinta instanta de tutela.
Persoane care nu pot fi tutore
Exista cateva categorii speciale de persoane care nu pot sa indeplineasca din punct de vedere legal conditiile de a constitui tutela asupra minorului. Printre acestea se numara:
- Persoanele decazute din drepturi parintesti;
- Persoanele care au dat dovada de comportamene si atitudini bazate pe rea-intentie si rea-voinita, conform instantei de judecata;
- Persoana era tutore, dar i-a fost indepartata aceasta calitate, prin lege;
- Persoana aflata in insolvabilitate;
- Persoana care nu poate indeplini tutela din cauza contradictiilor pe care le are cu minorul in ceea ce priveste interesele acestuia;
- Persoana inlaturata de la exercitarea tutelei de catre parintele care exercita autoritate parinteasca, prin testament.
Desemnare si numire tutore
Tutorele unui minor poate fi desemnat de catre parintele copilului, prin intermediul unui act unilateral, in forma autentica, sau prin testament. Este de precizat faptul ca in orice moment, desemnarea tutorelui poate fi revocata de catre parintele copilului minor.
Daca din varii motive, tutorele nu poate sa fie desemnat, atunci instanta de tutela are competenta de a numi un tutore. Numirea acestuia poate avea loc numai daca nu exista niciun fel de opozitie din partea vreunui membru al familiei minorului. In procedura de numire a tutorelui este obligatoriu sa se ia in considerare parerea minorilor cu varsta mai mare de 10 ani, inclusiv.
Caracteristici ale tutelei
Tutela este in primul rand o sarcina personala, fiind nevoie de luarea in considerarea a unor diferite aspecte ce tin de patrimoniul minorului. Instanta de tutela este cea responsabila cu numirea tutorelui care sa se inscrie, cu cele mai bune intentii, la scopurile minorului si care indeplineste toate conditiile pentru sustinerea minorului. „Cu toate acestea, tutorele poate fi indreptatit, pe perioada exercitarii sarcinilor tutelei, la o remuneratie al carei cuantum va fi stabilit de instanta de tutela, cu avizul consiliului de familie, tinand seama de munca depusa in administrarea averii si de starea materiala a minorului si a tutorelui, dar nu mai mult de 10% din veniturile produse de bunurile minorului”, art 123 Codul Civil.
Exercitarea tutelei
Se stabileste prin lege ca minorul sa aiba domiciliul la tutore, iar orice alta modificare in acest sens trebuie adusa la cunostinta instantei de tutela.
In conditiile in care tutorele ar dori sa schimbe modul in care se desfasoara invatatura sau formarea profesionala a minorului, care inca nu a implinit varsta de 14 ani, acest lucru poate fi realizabil numai cu acordul dat de instanta de tutela.
Imediat dupa ce tutorele a fost numit, se va face inventarul bunurilor minorului, in prezenta tutorelui si a membrilor consiliului de familie. Dupa realizarea inventarului este nevoie ca tutorele si membrii consilului de familie, sa declare in scris daca pretind anumite creante fata de minor. Astfel, tutorele este responsabil de protectia bunurilor minorului, devenind administrator ale acestora, in interesul direct al minorului. In acelasi timp, tutorele are sarcina legala de a-l reprezenta pe minor, in diferite cadre juridice, pana in momentul in care minorul implineste varsta de 14 ani.
