Gajul sau amanetul se defineste din punct de vedere juridic ca o garantie ce are ca obiect bunuri mobile incredintate creditorului de catre debitor. Gajul se formeaza in conditiile in care debitorul isi da acordul, privind remiterea bunului sau titlului catre creditor, scopul fiind garantarea creantei.
Se poate ca prin consimtamantul debitorului, detentia asupra bunului sa fie realizata de catre creditor prin intermediul unui tert, dar acest lucru duce la respectarea prevederilor privind gajul, numai dupa ce se primeste inscrisul prin care se constata gajul. Existenta gajului este determinata de perioada in care creditorul detine bunul respectiv sau in functie de perioada in care se deruleaza andosarea titlului la ordin. Insa, gajul continua sa existe chiar daca creditorul nu se mai afla in posesie bunului, fara voia sa, creditorul ofera bunul debitorului sau alte parti pentru evaluare sau reparare, creditorul se vede nevoit sa transmita bunul unui alt creditor al aceluiasi debitor, in conditiile unei urmariri silite.
“Sub rezerva regulilor privitoare la dobandirea proprietatii bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta, creditorul gajist poate sa ceara restituirea bunului de la cel care il detine, cu exceptia cazului in care bunul a fost preluat de un creditor ipotecar cu rang superior sau preluarea a intervenit in cadrul procedurii de executare silita”, art. 2.486 Codul Civil.
Drepturi si obligatii creditor gajist
Conform Codului Civil creditorul gajist are de indeplinit aceleasi drepturi si obligatii care se aplica in cazul administratorului bunului altei persoane. Astfel creditorul gajist se obliga sa realizeze tot ceea ce tine de conservarea bunurilor, sa poate fi utilizate conform destinatiei lor normale. De asemenea, creditorul gajist ve beneficia de fructele bunurilor, care vor intra in acelasi set de reguli de administrare.
Creditorul gajist are responsabilitatea legala de a incasa creantele administrate cu emitere de chitante aferente si exercitare de drepturi de conversie si rascumparare. In tot timpul in care creditorul gajist se afla in posesia bunurilor, nu poate sa modifice in niciun mod destinatia acestora, numai in cazul in care are acordul debitorului. In ceea ce priveste sumele de bani acestea vor fi investite de catre creditor in conditii sigure si acceptate de lege.
„In lipsa de stipulatie contrara, creditorul preda debitorului fructele naturale si industriale. El imputa fructele civile mai intai asupra cheltuielilor facute, apoi asupra dobanzilor si, la urma, asupra capitalului”, art. 2.488 Codul Civil. Se vor respecta prevederile leagle de stabilie a pretului platiti in cazul rascumpararii actiunilor sau altor titluri la capitalul social.
Pieirea bunului
In cazul in care are loc pieirea bunului in baza fortei majore, a vechimii si efectelor naturale ale utilizarii repetate, creditorul nu poate fi tras la raspundere. Mai mult decat atat, daca in vederea mentinerii destinatiei de folosinta a bunului, creditorul a investit anumite sume de bani pentru reparare sau conservare, debitorul este cel care trebuie sa restituie intreaga suma de bani cheltuita in timpul gajului. Acest fapt este valabil numai daca debitorul si-a indeplinit obligatiile stabilite prin instituirea gajului.
Stingerea gajului
Stingerea gajului are loc in momentul in care restituirea bunului de catre creditor se fac in baza unei hotarari judecatoresti. „Gajul poarta asupra tuturor bunurilor grevate pana la stingerea integrala a obligatiei garantate”, art. 2.493 Codul Civil.
In cazul in care debitorul decedeaza, mostenitorul poate cere partea care ii revine din bunul grevat numai dupa ce plateste in prealabil, datoria. In cazul in care creditorul gajist decedeaza, mostenitorul acestuia primeste partea din creanta care ii revine de drept, dar aflandu-se in imposibilitate de a remite bunul grevat, daca ceilalti mostenitori nu au fost platiti.
