Dreptul de preemptiune inseamna ca o persoana are prioritate in a cumpara un anumit bun. Acest drept se poate stabili prin lege sau prin conventia partilor, care se poate exercita atat in favoarea unei persoane fizice sau juridice, cat si in favoarea statului.
In cazul in care cel care are dreptul de preemptiune respinge oferta de vanzare, nu mai poate sa-si exercite, in viitor, acest drept asupra respectivei propuneri de contract. Respingerea este valabila daca propunerea a fost respinsa in decurs de 10 zile, in cazul vanzarii bunurilor mobile, respectiv, 30 de zile in cazul vanzarii bunurilor imobile.
“Vanzarea bunului cu privire la care exista un drept de preemptiune legal sau conventional se poate face catre un tert numai sub conditia suspensiva a neexercitarii dreptului de preemptiune de catre preemptor”, art. 1731, Codul Civil.
Conditii privind exercitarea dreptului de preemptiune
Vanzatorul are obligatie de a comunica preemptorului in cazul in care s-a incheiat contractul cu un tert si ce anume contine documentul. Prin comunicarea acestui fapt se intelege ca vanzatorul va furniza preemptorului numele si prenumele vanzatorului, va descrie bunul si eventualele sarcini care il greveaza, termenii si conditiile in baza carora are loc vanzarea si locul concret unde este situat bunul.
Mai departe, preemptorul poate ca prin comunicarea cu vanzatorul, sa isi dea acordul cu privire la contractul de vanzare, precum si cu privire la pret. “Dreptul de preemptiune se exercita, in cazul vanzarii de bunuri mobile, in termen de cel mult 10 zile, iar in cazul vanzarii de bunuri imobile, in termen de cel mult 30 de zile. In ambele cazuri, termenul curge de la comunicarea catre preemptor a notificarii prevazute la alin”, art. 1732, Codul Civil.
Efectele exercitarii preemptiunii si concursul dintre preemptori
Contractul de vanzare este incheiat intre vanzator si preemptor in acord cu ceea ce este cuprins in contractul care a fost incheiat in prealabil, cu tertul (acest contract va fi desfiintat). In acelasi timp, vanzatorul se obliga sa raspunda pentru evictiunea care a avut loc in cazul tertului, ca efect al preemptiunii. “Clauzele contractului incheiat cu tertul avand drept scop sa impiedice exercitarea dreptului de preemptiune nu produc efecte fata de preemptor”, art. 1733, Codul Civil.
In ceea ce priveste concursul dintre preemptori, contractul de vanzare se poate incheia in urmatoare conditii:
Contractul se incheie cu titularul care are dreptul legal de preemptiune, daca este in concurs cu titulari care detin doar drepturi conventionale de preemptiune;
Contractul se incheie cu titularul dreptului legal de preemptiune care a fost desemnat de catre vanzator, daca este in concurs cu titulari care detin drepturi legale de preemptiune;
In cazul in care vorbim de un bun imobil, contractul se incheie cu titularul care detine dreptul conventional de preemptiune, care a fost mai intai inscris in cartea funciara, daca este in concurs cu titulari care detin unele drepturi conventionale de preemptiune;
In cazul in care vorbim de un bun mobil, contracatul se incheie cu titularul dreptului conventional de preemptiune care are data cea mai veche, daca este in concurs cu titulari care detin drepturi conventionale de preemptiune.
Pentru orice tip de nelamurire apelati la ajutorul unui avocat drept civil.
